Firmele care au comenzi, dar şi probleme financiare pot eşalona la plată obligaţiile fiscale

Firmele care au comenzi, dar şi probleme financiare pot eşalona la plată obligaţiile fiscale

Firmele care au comenzi, dar se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizei economice vor avea posibilitatea să eşaloneze la plată obligaţiile fiscale, pe o perioadă maximă de cinci ani, cu condiţia achitării datoriilor curente şi constituirii unei garanţii, a decis Guvernul.

Firmele au obligaţia ca, în perioada eşalonării, să achite şi ratele eşalonate şi dobânzile aferente, conform unei ordonanţe de urgenţă aprobată, duminică, de Guvern.

Proiectul de ordonanţă prevede că eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale restante se acordă pe o perioadă de maximum cinci ani, iar beneficiarii eşalonărilor pot fi de drept public sau privat, persoane fizice sau juridice, indiferent de modul de organizare al acestora.

Vor putea fi eşalonate la plată obligaţii declarate la administraţia fiscală, precum contribuţiile de asigurări sociale, impozitul pe profit, pe venit sau pe chirii, accizele.

Pe perioada eşalonării la plată se calculează şi se datorează doar dobânzi, dar nu se mai plătesc şi penalităţi de întârziere. Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere în funcţie de tipul garanţiei constituite, respectiv 0,03% în situaţia în care contribuabilul constituie întreaga garanţie sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului şi 0,04% pentru celelalte tipuri de garanţii.

În condiţiile Codului de procedură fiscală, pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale de către contribuabili, acesta datorează dobânzi . Nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. Totodată, pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale, contribuabilul datorează pe lângă dobândă, şi penalităţi de întârziere calculate ca un procent din impozitul neplătit, în funcţie de perioada de întârziere la plată (până la 15% din obligaţiile fiscale principale nestinse.)

Solicitanţii trebuie să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu înregistreze datorii la buget, să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti, să aibă constituită garanţia, să nu se afle în procedura insolvenţei ori în dizolvare, să nu i se fi stabilit răspunderea şi/sau răspunderea solidară în baza Legii insolvenţei. Aceştia trebuie însă să ateste şi faptul că au capacitatea financiară de a achita datoriile eşalonate, prin prezentarea unui program de restructurare sau a unui contract de vânzări de bunuri ori prestări de servicii.

Va trebui constituită şi o garanţie reală (prin bunuri proprii ori de la terţi) sau cu o scrisoare de garanţie bancară. Pentru o perioadă de eşalonare mai mare de un an, garanţia reală trebuie să reprezinte între 10 şi 40% din valoarea sumei eşalonate, în funcţie de perioadă.

Nu vor fi solicitate garanţii pentru sume eşalonate mai mici de 5.000 lei (în cazul persoanelor fizice) sau sub 20.000 lei (persoane juridice) şi nici nu vor fi acceptate eşalonări la plată pentru obligaţii fiscale mai mici de 500 lei (persoane fizice) sau sub 1.500 lei (persoane juridice).

Pentru sumele care fac obiectul eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, precum şi pentru alte obligaţiii fiscale, cum ar fi cele care au termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată, cele stabilite de organul fiscal prin decizie, cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată, cele nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, nu începe sau se suspendă procedura de executare silită, de la data comunicării deciziei de eşalonare la plată.

Ministrul Finanţelor a estimat că de această facilitate ar urma să beneficieze circa 20.000 agenţi economici.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat la începutul anului, citând un document guvernamental, că Executivul vrea să eşaloneze la plată, pentru o perioadă de până la 5 ani, obligaţiile fiscale ale companiilor cu probleme financiare, condiţionat de constituirea de garanţii şi achitarea datoriilor curente, considerând că prin ratele eşalonate va avea resurse certe inclusiv pentru pensii şi sănătate.

"Sistemul propus este similar formei de sprijin oferită de sistemul bancar în perioada de dificultate, prin rescadenţarea creditelor restante. Prin încasarea cu ritmicitate a contribuţiilor de asigurări sociale, sub forma ratelor de eşalonare la plată, menţinerea în activitate a agenţilor economici şi implicit păstrarea locurilor de muncă, se realizează susţinerea bugetului de asigurări sociale de stat pentru plata pensiilor şi a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea sistemului sanitar", este argumentul prezentat în document.

Guvernul mai consideră că eşalonarea la plată este o formă de stimulare a plăţii voluntare a datoriilor şi de garantare a încasărilor la buget, arătând că în decursul timpului s-a constatat că, pe perioada aplicării actelor normative privind acordarea înlesnirilor la plată, încasările la bugetul general consolidat au crescut, asigurându-se astfel o ritmicitate a acestora atât prin achitarea ratelor din eşalonare, cât şi prin plata obligaţiilor fiscale curente.

 

 

Versiune mobil | completa