Cum să scoţi bani din buncărele abandonate. Cât costă să vezi cazemata lui Hitler din Berlin

SURSA FOTO: REUTERS

Postul de televiziune BBC prezintă un reportaj despre buncărele abandonate ale Berlinului, în care nu a mai intrat nimeni de zeci de ani. Capitala germană a trecut prin peste 360 de raiduri aeriene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar buncărele ofereau protecţie.

Cazematele construite de nazişti şi abandonate după cea de-a doua conflagraţie mondială au devenit obiective turistice, destinate vizitării de către public. Pentru a pune pe picioare proiectul - organizaţia non-profit "Lumile Subterane ale Berlinului" ("Berliner Unterwelten"/ "Berlin Underworlds Association") a lucrat peste trei ani.

În prezent, odată cu transformarea buncărelor în obiective turistice, turiştii pot avea acces la lumea subterană a Berlinului. Alan Moloney, un jurnalist al postului de televiziune citat, a făcut o vizită în aceste locuri pentru a descoperi "istoria ascunsă a oraşul german".

"Amintirea vremurilor din timpul regimului lui Hitler a fost mereu una problematică pentru berlinezi", spune jurnalistul. Molony remarcă faptul că nemţilor nu le-a fost uşor să-şi reamintească istoria ţării lor, marcată de evenimente cutremurătoare. Însă, odată cu trecerea timpului, ei nu mai au probleme de acest gen. De exemplu, anul trecut, Berlinul a organizat şi a găzduit prima expoziţie despre Hitler. Deşi iniţiativa nu a fost lipsită de critici, "este un semn că oraşul este gata să-şi recunoască trecutul", afirmă jurnalistul.

Curioşii vor să vadă buncărul lui Hitler

Organizatorii au gândit vizitarea Berlinului subteran în cadrul unor tururi al căror preţ variază între 8 şi 26 de dolari.

Pentru turiştii care vor să vadă doar încăperile întunecate în care oamenii se ascundeau de bombardamente împreună cu familiile în timpul războiului, "experienţa" costă mai puţin. Alţii, dornici să vadă buncărul personal al lui Hitler, trebuie să scoată din buzunar peste 8 dolari.

Cea mai grea sarcină le revine ghizilor. "Este dificil, pe de-o parte, fiindcă nu vrei să vorbeşti doar despre o parte a războiului, ci vrei să vorbeşti şi despre oamenii care au suferit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Trebuie mereu să fii atent despre ce vorbeşti, în special germanilor", a declarat Dominic Nelke, de la "Asociaţia Lumilor Subterane ale Berlinului".

Jurnalistul englez a remarcat faptul că buncărele sunt friguroase şi durează mult până ochii se obişnuiesc cu întunericul, dar experienţa e una care merită. "A intra într-o clădire sau a păşi într-un loc în care nu a mai pătruns nimeni de zeci de ani este ca şi cum ai păşi tu însuţi pe Lună", a afirmat Sascha Keil, membru al asociaţiei.

La finalul reportajului, se sublinează faptul că berlinezii şi-au recăpătat încrederea în ei. Dacă, în trecut, "buncărele erau abandonate de teama glorificării trecutului, o nouă încredere în Berlin a dus la explorarea lor. Istoria nu mai este îngropată, ci expusă în speranţa de a preveni repetarea greşelilor trecute în viitor" este fraza care încheie materialul realizat de BBC.

Buncărele au fost construite de inginerii coordonaţi de arhitectul personal al Führerului. Iniţial, Hitler a plănuit construirea unui buncăr pentru 6.500 de oameni. La sfârşitul războiului, 35-40.000 de oameni se puteau adăposti în reţeaua de adăposturi. În al Doilea Război Mondial, cazemata opera ca un mini-oraş, cu spitale, magazine alimentare şi locuri de dormit pentru zeci de mii de oameni.

 

 

Versiune mobil | completa