Cum era structurată societatea în preistorie: femeile migrau, în timp ce bărbaţii rămâneau acasă. STUDIU

FEMELELE strămoşilor noştri ÎŞI PĂRĂSEAU "CASELE PĂRINTEŞTI", în timp ce MASCULII rămâneau acasă - STUDIU sursa BBC

Analizarea populaţiilor umane preistorice din sudul Africii a arătat că femelele îşi părăseau casele părinteşti, în timp ce masculii rămâneau cam în aceeaşi zonă, scrie BBC.

O echipă internaţională a găsit şi a examinat bucăţi din dinţii strămoşilor oamenilor, pe care le-au asociat zonelor din care aceştia provin. Astfel, s-a ajuns la concluzia că majoritatea masculilor trăiau toată viaţa în jurul văii aceluiaşi râu, în timp ce femelele se mutau. Comportamente similare au fost observate la cimpanzei, maimuţe bonobo şi la oamenii moderni.

Femelele migrau pentru a nu se împerechea cu membrii familiei

Cercetătorii au examinat peşterile din apropierea oraşului sud-african Johannesburg. Situl conţine două specii de hominizi, dintre care una a trăit acum 2-3 milioane de ani şi care ar putea fi un strămoş direct al oamenilor. Cealaltă a trăit în urmă cu 1,2-2 milioane de ani şi se crede că nu ar face parte dintre strămoşii noştri.

Oamenii de şiinţă au luat probe de smalţ de pe dinţii a 19 hominizi şi au căutat urme ale elementului metalic stronţiu (similar calciului). Acesta poate fi un indiciu al zonei în care au trăit hominizii, deoarece fiecare regiune prezintă un tip diferit de stronţiu.

Rezultatele au arătat că dinţii mai mari, care ar aparţine masculilor, prezentau acelaşi tip de stronţiu, în timp ce dinţii mai mici aveau izotopi diferiţi ai metalului.

Unul dintre molarii examinaţi

Cercetătorii au ajuns la aceste descoperiri din întâmplare, ei fiind interesaţi să afle cum varia dieta hominizilor în funcţie de anotimp. "Rezultatele arată că femelele proveneau din afara văii, însă nu dintr-o regiune foarte îndepărtată. Nu ştim dacă au migrat cu intenţie sau dacă au fost răpite, nu avem cum să aflăm aceste detalii. Un lucru este cert: masculii provin din această zonă, femelele, nu", explică Julia Lee-Thorp, profesor al Universităţii Oxford implicat în studiu.

Ea a precizat că acest comportament este întâlnit şi la cimpanzei, unde masculii tind să rămână cu familia extinsă şi să vâneze împreună, pe un singur teritoriu, în timp ce femelele sunt forţate să plece.

Astfel, s-ar evita ca acestea să se împerecheze cu alţi membri ai familiei, explică Lee-Thorp. Profesorul spune că gorilele sunt diferite: în cazul lor, un mascul se împerechează cu mai multe femele, iar ceilalţi sunt alungaţi din grup.

Rezultatele nu pot fi generalizate, dar cercetările continuă

Totuşi, cercetătorii avertizează că numărul mostrelor analizate este prea mic pentru ca rezultatele să fie "semnificative din punct de vedere statistic". De asemenea, faptul că s-au analizat doar două specii, care au trăit în perioade diferite, îi împiedică pe oamenii de ştiinţă să generalizeze rezultatele.

"Trebuie să fim precauţi când tragem concluzii. Vom cerceta în continuare şi, dacă vom descoperi diferenţe, va fi cu atât mai interesant şi demn de studiat", a declarat Peter Wheeler, profesor la Universitatea din Liverpool, care a participat şi el la studiu.

Totuşi, el spune că informaţiile despre migraţia oamenilor preistorici sunt utile, însă numai dacă oamenii de ştiinţă studiază trecutul şi mai îndepărtat al strămoşilor noştri.

 

 

Versiune mobil | completa