CE CÂŞTIGĂ ROMÂNIA DIN SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ

CE CÂŞTIGĂ ROMÂNIA DIN SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ

România va avea scut antirachetă: 3 baterii cu 24 de rachete interceptoare model SM-3 Block I vor fi amplasate la fosta bază aeriană Deveselu, judeţul Olt, unde vor fi dislocaţi, în medie, 200 de militari americani, numărul maxim al acestora putând fi de 500. Baza aeriană va rămâne sub comanda Forţelor Aeriene Române.


Amplasamentul a fost făcut public de preşedintele Traian Băsescu după consultări, în cursul serii de luni, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi după decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Preşedintele a precizat că amplasamentul a fost ales dintre "mai multe locaţii". "Vă pot spune că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie în deplină siguranţă", a spus Băsescu, care urmează să ceară Parlamentului ratificarea Acordului cu SUA privind scutul antirachetă.
Cum funcţionează sistemul antirachetă

Rachetele interceptoare SM-3 (Standard Missile 3) pot fi amplasate atât pe nave, cât şi pe uscat. În România vor fi amplasate doar la Deveselu. Interceptorul SM-3 este o rachetă în trei trepte, ultima fiind "vehiculul ucigaş" - proiectilul care distruge ţinta, în aer, prin forţa cinetică (aşadar, nu conţine explozibil). După ce este eliberat de rachetă, proiectilul are capacitatea de a-şi controla singur altitudinea, putând face şi mici ajustări ale vitezei.


Interceptorii SM-3 vor fi interconectaţi cu reţeaua de radare existentă, dar prezintă dezavantajul că au o capacitate foarte scăzută de a determina care dintre punctele văzute de telescop în depărtare sunt focoasele lansate de inamic şi care sunt ţinte false sau resturi de materiale.
Cât costă sistemul antirachetă şi cine plăteşte
Costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fosta bază aeriană de la Deveselu (Olt) se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual, pentru funcţionarea sistemului, banii fiind suportaţi de SUA.
Ţării nostre îi revine punerea la dispoziţie a fostei baze militare (care nu mai este operaţională din 2002, dar este în stare bună) şi asigurarea pazei sistemului. În documentul MAE se pomeneşte de posibilitatea existenţei unor costuri suplimentare, care vor fi negociate între România şi SUA.

Citeşte în continuare pe gandul.info

 

 

Versiune mobil | completa